Loading...
Loading...

Am la chnumă odmăd smăchim liod, ca în sii o apriete,
suntem foarte fericită, fie mai ii,
în partea trealecții, consrință o cieta te-a fărit voală
și începe monoserie,
Dumnecă și vinerea,
vinerea mult ce puteza?
Începeam să studiem în preună articolele lui.
Bala, Sula.
Atrecut mult timp de când parcors acest articole,
articolele fondamentale
și vreem într-am din nooniele,
în profostime,
știm că lectură articolele lor lui balas,
l-am este un proces care crește în interiorul omului,
în conformitate cu avansarea lui,
a avansarea grupului de 10
și în conformitate cu avansarea grupului în general,
asta vreem să facem
să ne imersăm în articolele lui balas,
balasulam,
pără tăfim pretaz de timp,
să le analizăm în connecțione,
dintre noi,
și de ticur să atragem luminare formatoare,
și să-i dăvoie lui balasulam,
să ne formate zecândurile tentimentele,
cunostintele,
dominicatie pentru studiem
e sența religiei și scopuliei,
unul din articolele de bat
ale lui balasulam,
și cei care o trecut
prin el potrântinovat
în cuvintele lui balasulam
și vine ror în și-chilat,
ne predau articolul
discur pentru completarea doarului.
De ce facem asta?
Avem mai multe cocur.
De ce facem l-ai cânesc
vă leuțit anul
m-a cilat o lamiți să le anobne baru,
avem studenți noi,
și suntem preu în acolo
venei baru,
avem să le permitem cei încre
ușor și nu toată lumea
poate de partici pe
live la lectiland va trebuie
și am pus că dacă avem acest de o lecti
duvinică oamenitul liberi
și vine reaputem facet,
dar acest rezile
nu îi vreem
ca prieteni din comunitatea de studiu,
cei care studiaz
cu timp tăitre în acest lecti
și credem că
acest mod de au cări lecti
e mai convenabil,
le cât studiu în grupul de zece,
așa încât înainte de
faptul că vream să fărcurgem
articolenele lui era baș,
avem cu ceva timp
pe când am mai făcutat,
dar am înemă preu una,
așa că plenulim
să citim grupul de zece,
partea pe care am allezo
din articolul este înța religiei
și scopuliei,
nu sunt figură
cât ceva mai a mântit
în ce se angaja,
dacă este articol
pe sigur,
v-am vrutat în multeam de la rap
ce important este tădărăm,
la articolă lui bala
sulem la cuvintele lui
și sunteti invitat
trimit
privitat întrebări
de semenam
pe marțin articolul
vești apun că lor studiate în articol.
Vom procesam preu una,
și speram
că toți studencii
veteranța un noi
speram că
ca la captudiat
articolul de zece de ori
sau e prima dată
când el întâlnit,
nu obitram acest proces cu toți
cu luminare formatoare
care ne va schimbar,
picololale,
esenta religiei și scopuliei
este unul revoluțion dar,
bala sulem,
este un revoluțion dar,
este unul dintre cei
care spune lucrurile
într-un mod
foarte determinit
fără să feteamă
de societat pe trei
de tante zile
de fapt
e ce va ce putem învătași
noi,
am învătat de la profesorul
nostru care
s-a comportat la sel,
când ajuns la estensta
nu a dulcet lucruri
laborbit sirei,
trebuie să tinemite
ca acest particolapot
creithl începutul secului trecut,
bala sulem a trecut într-un omit în societat
și în acel aș timp,
întrebare în central,
de chi de acest concept
numit religie
și vrea dăva
dă care este
diferența dintre religie
și în selecționea cabalei.
O să vedem ce întrebărne,
punem pată,
modul în care
procesesc de totul,
el nu pot arășteteva
neconuce pe noi
tu dintr-ul
a s-a vremță face m-a cu
care
pentru că aprențut punem că
textul nu e clar pentru noi tu
și vrem să intran,
să citim în grupul de 10,
vom citi prima parte din articol.
Adicarticolul
este împărtit în subtijol.
Vom citi prime le trei subtijoluri
pună la subtijol
care începe cu cuvintele
este în tare licei
este de adetolta
noi trebuie să reconașterei răului.
Vom citi în grupul de 10,
tot vom citi în arubut.
Vom citi prime le trei subtijoluri
textului.
În grupul de 10,
v-am face o runde
și așa cum face în noi mereu.
Și vrem să neoprim la
digital care începe cu cuvintelem
chush e centre religie
este de desvolta noi
se înzate a reconașterei răului.
Căi de sunt ce pe încet
este aiciועă cuvinte.
Vă rog.
Am uitat la matratat.
Cananii conțele ași
estic cuvul religiei
Aici dori, dar spun la treintre barii, eu nu, care este tentareliciei, doi,
daca scopuliei este obcinut in lumea, aici ta-sau, in lumea viitoare,
trei daca scopuliei este in bine facerea creatorului sau in bine facerea creacilor.
La prima fridire, cipitorul te poate mirade vorbele mele,
tanun se lag acest de trei trebar, pe care l-am cris cat obieca la acest de actiicol.
Udu, cъci, este cineva care tanuștie cei se religia, doi,
si mai ales reconfența si răplata dorita si așteptat,
mai ales în lumea viitoare si cei se denilare,
daca scopuliei este in bine facerea creacilor pentru a in drumam bine si pericire
si ce mai putem adăuga aici, într-a adevăr-mea mimei de adăuga.
Dar finc, suntem fari realizat scoajeste trei concepte pe care le reprezenta redigia.
Arăze-mără al i-aiei de i-aiei de i-aiei, buti la rîmanizga rîmanel.
Si a acesta indicador necunoșterea acestor lucruri sublimen,
așteptat s-a clarificăm aceste principi de bază pe care sunt regul edificiole religiei
si pe care se sprisi.
Veim că a gidul-i, erze-a fșar, așernar, catan, ca veniu-te.
Si pe urma pune-t voi cum se poate ca una dolește de 23 de cea,
de cea, de 10 de cea, pregătit,
si la 8 stura.
Dintre elegența percepe corect în telagă responsul acest întreport, în întelesul ori sublimen
și m-a ales într-un fel satisfăcator încât să nu mai trebuiați că s-a dau de conoștinte
de armul în trece de i-aiei de i-aiei.
Intre adevări o problema,
pentru că luce la prestupuner, premature, ce de tel ne cocluzii nea devarate
în cu care o infetat amostera alumid din generatia cea,
așnea duce în situatie în care generatia următoare aproape că este scapata din mana.
Tidul, vinele absolut.
Cate vigtă plicti să cititorul cu discuti lungi,
m-am sprijinit pe cele scrise și interpretate m-articole le predecesorilor mei
în speciale m-articolodării atoren,
care este ca o prefată pentru sublimul subiec din fată noastre,
aici voi vorbim pe scocii simplu cu intentea de afi pentru ales într-un tuturat.
Mai într-i trebuieți să înselegiam creatorul,
iel este vinale absolut.
Așa tanteamă că este absolut imposibil,
ca el dă provoacea vredată un suferință cuiva.
Așa considerăm că este primul concept,
din că bunul timp, snarată modclar, că vada or că rui făcător de răudin du mei,
vorăște doar din dorinta de aprimiei.
Așa tanteamă că ca utarea să atiți pacti personal,
ne facem să le facem rău, altor a datorită dorinții,
de a ne satit face pe noi înșine.
Tata are faptul că nu căsim o fieumire,
amempre mii noi înști,
nu putem în plebimice o creatura.
Și dacă creatul nu orică felice omul să mire pentru cine,
prin asta n-ar fi nicio creatura în lume care să provoace rău aproape-l.
Și dacă câte o dată găsimro creatura,
care aproape-l i-fărănicio dorință de aprimiei plăcere în cine creatul nu fata-te asta,
becă dintr-un instinct dei,
care ajuns la el de la început,
și n-are nevoie de dicio motivație nou după consești.
Suit acest buffet și se oboile de rău.
Am vreunat cum ați să-mi întâmplă cu cuptorul deștii,
nu fi unu-am înichestat.
Nu măatori?
Mă toși aboieid parach,
ovană nu știu și lăracă meațmă,
Să oachle mișu, și azolă la șlamător.
Dacă arătene este clar, că treatorului complexi perfect, nu are nevoie de cineva care
tălă ajută tăstă întregeați că, pentru că el prece de totul este clar,
așa dar că nu are niciun fel de dorință de a fi mii.
Și pentru că nu are dorință de a fi mii,
este lipzit în mod fundamental de dorința de a faceră o cuipa.
Este simplu, este așa por și simplu.
Mai mult, este acceptat de către noi,
că a fi în primul concept că el poted o dorință de a darui bunătate
celor lalția, dacă creaturi lor dale.
Asta o doedește întreada mare creație pe care a creat,
și a puțin fata o culor nostri.
Sincă lumea noastră există creaturi,
care simb o tănsație bună sau una rea.
Ea răceastă, tănsație în mod neapărat, vine de la creator.
Și o dată ce ne devine absolut clar că nu există scop de a faceră
un atura creatorului.
Acealtea în mod obligatoriu că toate creaturile primet de la el doar beneficii
pentru că el le a crea doar pentru ale de rui.
Aș fel amuvatat că el a re numai o dorință de a darui bine
și este absolut imposibil că preună răută fie în domenieul tău
care să poată izborat, să izborat că din el
și de acel am definit pe creator că a fi înbine la absolut
o dată ce știm acest lucru, haidă să privim realitatea
care este contusă de către el.
Și modul în care dar ui este el doar binele.
Că o tăirăt ași gălatoi de barach, cu ași gărchăm atată.
Dintrul este supra vegerea este supra vegerea cu scop.
Gedare cu scop.
Observăm sistemul naturii, observăm că fiecare creație din cele patruri
minerală renală animal și vorbitor.
Orică de mii că ar fi că în trec și în particolar
sunt toate supra vegerea cu scop.
Adică o crește renciată și pretată prin cauza și concecinta.
Așa cum este fructul din trubbom, care este supra vegeat
în scopul fonc, că pună la următă ajungă să fie un fruct
prumul și dulce și dute întreabă botanitul.
Că te fac de duport acel fruct din momentul în care devine visible
și fână când se coace, fede plin.
Nu doar că tot aceste situații premergătoare
nu arată nimic din dulceata și frumoseția finalității, dar mai molt,
pentru a mânia mii prezinta o pusul imagini finalem.
Adică cu cât fructul va fi mai dulce,
cu în a la urmă n-el este mai amar și mai descultător,
înstadiile anterioare ale desvoltea retale.
Așa întâmplă și în nivelul animal și borbitor,
încă animalul care are o inteligență mică la sfârșitul desvoltea risale,
nu este foarte desec pe parcuri desvoltea ribă când omul acăre inteligențe
este mare la sfârșitul creștea retale.
Este foarte defect în timpul desvoltea rib.
Ficelul de o ziță numește taur,
a lichere puterea de asta am fi ceoare și de a merge
și inteligența de a teferi de pericolele din calea să am pe ar omul care are o zi
să culcat pe scotii prăzinturi
și el care nu conoște de comportamentul acestei lume,
dar care analiza cei doi nou măzut de sigur că atrage concluția
că nou mă scutul omul nou măzut nu va ajunge nimic,
iar fițelul va deveni al doile anapole oamn.
Adică dacă arăjunge la această judecata după matură,
am telefonii bice lului față de prostia și lipsa de simțuri
a omului nou mă scut.
E nimic.
A pe bolet, n-așași găcatoi bă a chalamețiu ce băra.
In oelă bedmucul aș găchamătate.
Atel este evident că supra vegera asta supra realitate
pe care a creat-o, este suforma unui supra veger cu sco,
fără se anconciderare de loc ordinei tape lor de desvoltare,
care ne distrag și ne piedică să încelegem esența
elementelor lui, fint o timpul în situatie contrara finalității.
Și despre aceste lucruri unem mei distantelept,
n-a fără de cele experimentat, că situat-o arcel cu experiența
reposibilitatea de aterce pe creația toate situată desvoltării.
Până se ajunge la plenitul din e și poate să le inistească spiritele
să nu se te amădelov de imagine de formate
și să credă în scursitul cu acere lui, cum oase și sănătoate.
Motivul pentru acest ordine clarificat care este obligatorie
pentru fiecare fieință creață ni se explican în selecțunea cabale
și nu mai avem ce să adăugăm aici, astălmiserată comportamentul
guideristale în această lume, să o guidare cu copt.
Atributul gânătății nu este de loc final,
până când nu este completată creația cu acerea lui,
frumoastă, din potriva mereu apare un brăcăminte de corru,
de ce avem că creațorul de ruiește întoda una creaților tale
nu mai bunătate, doar că aceste bunătate
este spravegiată de către divinitate prin trots pravegiere cu copt.
Do-căi cala suferințe și calatore.
Nisa clarificat faptul că creațorul este vină la absoluția nebegiată
cu bună voientă absolută pără niciura mestec de rău și întrogidare cu scop.
Atântăm că guidera s-a înubligată cu portăm o anumite
ordine de situativ prin cauze și efect,
anterior și ulterior până când deveni învente prin venele doriți.
Așa dugem ajunge la copul nostru că un fruct cu copt și până.
Ați fel înțelegem că acest copt ne este garantat nouă tuturor.
Al bel ne-am duim de spravegierea t-a spună,
că este insuficient pentru scopul sau înțelecții nostre altru
și chema în cei de jos este demare necessitate.
Atântăm că guidera atare un păf,
și până la urmonea duce la deviune, cu el,
atântăm cât el să locui atât noi,
atâțe considera fi o mare necessitica.
Adică dacă nu v-am ajunge la atânt,
am considerat domnefereste supravegierea s-a ca finde imperfectă.
Tiam în acoregem mare care a avut un cofil la vătrânețe
și acesta este foarte brația,
încă din dio a mașterite când este doar la lucru urbune pentru el.
A adunat că țile cele mai pune și mai prețiu alțe din înțelecți, din înbărăție.
Ea construit-o schoală,
atrimit după cei mai bun construcitor și a construit valate de placere.
Adunat tot este strumentit și cântare de și a construit să-l de concert,
a chiamat cei mai bunio, bucatari și cofetari,
pentru a concepe toate delicate să le dumb.
Dar cofilul din păcata crescut și este prost,
n-are niciodorinte de studiu,
este oricul duvete, nici nu simte promuseța clădirilor,
mai este șitsur și nu auu de glațul cântare,
ti-lor si este diabetic,
este permite să mă mângi ce doar pâine cu pâine grosolana
și asta după multăzbatere.
Aș este fapt însei se pot întâmplau nu-i reje cu din carne și oasă,
dar nu se poate pune asta despre creator.
Acolo nu există nicioinduțe reneroare,
de aceea n-a pregătit duc căite desvoltairea.
Prima este cala superinței,
care este comportamentul de desvoltairea creații,
prin tine antăși,
matura obligă,
dar este o care necesită că a naturală să desvolte pe bază acestării lor anterior,
în mod continu,
cu înă se ajunge la cunoștiința de plină matint,
alegeră bine lui și restinje de a răului,
pentru a fi pregătit pentru scopul doriintei creatorului.
Ea răceastă calent,
necesită timp și este plină de superinte și duret,
de aceea n-a pregătit o cală o pus acestei găi,
o calătore și amitsvot,
care poate să ne pregătaz că pentru scopul nostru,
timp scurcii fără superinte.
Haiu, ce mi-ază?
S-a rămatat să fieți și la nu,
i-așa răteniul,
le-dvecut oidbărach.
S-i că scopul nostru final este tătim pregătit
pentru a deziu unea la el,
i-a răceastă scop este positiv
și nu putem să divagăm de la el,
că ci tu pravegerea tâine,
tu pravegea să plinăm vele că ai care tot cală a suferintei
și cală atori.
Ulan, m-i bichinată măciiută măciiut,
ano măciim aseră şi căchătoi de băra.
Tardim, om de vedere a realități,
i-a prăstit ce n-ai gătim,
că tu pravegea s-a ajunge la măi prin cele 2,
că ii de tu pravegea este multa de aceea,
sunt dumită,
drumul pământului și calători.
Tău, faci să i-am înlăcru.
I-a n-au cșabnicra băia.
De-a am încreațle, cură,
acum următă să citim împreună,
tu vom citi prima parte
și a făcut îmi cercam,
preună în grupuri le de zice,
să răpuntem la rebările,
ca tiunile ridicată este bănățul lam,
și prie întrebările și explicatile sale.
Aici dori să răspund la trei întrebările.
Una, care este tensa religiei,
doi,
copuliei este pentru lumea aceasta
sau pentru lumea viitoan.
Doi, copuliei este înbine facerea,
creatorul i-a o creaților.
La prima privire,
cititorul se poate mirat de vorbele mene,
să nu te leagă aceste trei întrebări,
pe care l-am pus în pata mea.
Atemar ces 2eseu.
Ve mi-u se înoi o dea.
Unul.
O micol și c-a înasachar,
o uneșa.
Și n-estecel care să nu știe ce este religia,
doi, m-a alez reconfensa și pedeapa,
pe care n-așteptăm toprimii,
m-a aleți în lumea viitoare,
și cu privire la trei întrebare,
tot știu că religiei este înbine facerea.
Creaților pentru a îndromam bine și pericide
și ce mai putem adăugă aici.
Pentru adevărm, este nimic de adăugat,
dar pentru că suntemată de familiarizat
poate să trei concepte încă din copilărie,
i-ele nu adăugă,
și nu mai sunt examinată pe parcortul vieții,
și a fărată lipă de cunoștere cu privire la aceste lucruri sublime,
și este în acest altță clarificăm
principile de base pe care te regulă edificioală religii
și pe care te frijinăm,
pe urmă cuneti, cum te poate că un copil de 12-13-11,
să fie deja pregătii,
să priceva aceste trei noțion sublime,
și atât de suficie,
pentru câtă nu trebuie atât mai adăugă alte cunoșteinte
pe parcortul îndregi vieții.
Pentru adevăr aici este problema.
Că eți aduce la presupunăr premature
cede termina nestat oricie și concluzina adevărată
care au infestat atat motăra lumina această generatii
și ne adus în situatie în care generatia următoarea
aproape că ne-as căpadii mână.
Dacă făconvedem balatul am începe cu anumite întrebări
pe care le treză în noi
ea noi vrem
tămetgem acum împreună la o analită și să înselegem
care e problema
care întrebarea pe care o ridică aici balatul am
descris acest articol în contidarea
ca să ne explice.
Prima întrebarea de atelier
care este problema pe care o prezim
da aici balatul am,
ce ridică
ca și problema balasul am aici.
Balasul am mai emat de după mână, am dăia.
Băi apă nimic zacăvană.
Alatul am defineste problemele,
problemele interne,
ta un intentie,
să boi este,
sunt explicatile,
ce înseamnă că aceste trei question,
ce înseamnă că omul analită
și lucruri principal,
îl pune în ultimul para
acolo.
Deci ați atât observați interne,
cării choc mă.
Lăcă aștătano,
le-a vănav,
le-a bărău
și la musaacă,
le-aștă,
le-a vărat
în ducă la așa s-a analizat acestei
concep,
Dumnezele legie,
ca să dă rume toate micuri
și concepile greșite pe care l-a văd în de la maștere.
Și
vrea să analizeze
aceste dilema
că așa faci și în articoloul face
adepă cel bun,
care face bine,
creaturi,
le providența bună,
cum poate să există
superință,
un de recontensa,
unci nu ați receterea.
Când,
a bai așu
mală că în ibețeme
problema pe care o ridicăici,
este lipța de întelegere
din humanitate,
începe priveste
este creatorul,
cine creatorul,
ce creatorul,
cifința creată,
și care relația dintre ei.
Cum ne dătut,
cum ne munut,
ce t-a interpretat
par curto-litoriei
religii systeme de
credință,
credință,
credință,
credință,
mază alivăa,
mază mărșeva te abria
vei,
mă așa stăcola
te cunăță.
Ce este creația,
copul,
creații,
cum să abordăm creația,
problema pe care o plăzintă,
aici este religia
și de tenicea populara
cu văzintă,
e lăvut desție,
vă sanțeles,
această atată,
această să înțeles de căra
este,
există un forma simplista
de regul și leigi,
și plăuingă.
Lo înbă clostele pe tipicii,
credejade la trei șpie așa,
știe,
totu ca din apa
măi trebuie să înveteți
este să înțeles din min și
Atată de drădăcinat, domulul va așa să fie prospuzatii multi, dacă îi îi îi îi îi îi îi îi cași când ar fi ne dezvoltat,
îi cum a trebuit să fie tinta o mană, îi șastă a doar pentru care o anumită ati, îi îi îi îi îi îi îi îi trebuită.
Tot ce tății religioate, noare rostă, ne-a engașa în mână acestea chestii unii.
Dejă aici în cuțiuță, trebuie să mă cea mai mai ainte.
Mestovev, vei lume fi înbăținătarea mausă.
E care faci unii așa, unii așa și lumea tămbărtește și îi îl vreau putin să-nătgulție,
îl tăndraznim să ne întrebăm și să întâmplai și acest lucru
essențial al humanită, pentruvanitate care atât de neclare.
Ea vătă de vără, zilefine e bără și vim, osmonim sănă,
să vă metăm, vei ca vorbăm să le anuc vără, să lăteile.
E la crisis, asta, acum 70 de ani.
Și ați zăd de acest întrebărț întâmplă, evidente.
Vătără, vătără, și vătără, vătără, vătără, vătără, vătără, vătără, vătără, vătără, vătără, vătără, vătără, vătără, vătără.
Importante, el pună tot acest întrebăr, in acest articol, cred că fiecare un din lume trebuie să au dacă et mețarși pe care n-il transmită-l aici.
Mă atâmi ceva, băiași, barăsulama mângi, zi, ieșa-și la ea.
Da, problemă pe care o mentionă de barăsulama aici, eu e luce în oameni trâis că n-a tăstăi luce, consideră că înțeleleg și scopul și gensam religiei,
acest înterea religie, conționele aici, ea erăte o varierea psichologică care blăcază, n-oți un capabil să e întrema-a dânc în devară tu-l subiect, de aici.
Mă fiecare un din lume, care vream să vada, internalitatea de vărul și trebuie să fiecare un din lume.
Dar eră dummată, e un message aici că orice un din lume care vream să vada, internalitatea de vărul, trebuie să facă.
Vă lalmă, al mă au călcachere, mi-a trageștăm.
Aici, tu mă poate clar, dar ce este toată acest agita, este de aici rămânii menuștie ce e religia.
Asta, o vorrește în selecționea cabalei, în selecționea rebelării, creatorului față de oamenii din această lume și din menuștia asta,
tot consideră că înțelec, sunt o felul de religii și credinte.
Dar nimeni menuștie ce este religia, care scopuliei esenta religii și scopuliei.
Scopul religii este de a revela, creatorul față de pizza, le crea de din această lume.
Și atâi este creatorul în sus, că există o fortă superioară, care a când mătă și controlată toată realitatea și oamenii din această lume.
Eu fost crea de astfel încât.
Broimcach și eu fost crea de astfel încât să pot atentie creatorul, ajunge la el,
ajunge la desunea completă cu el, astea esenta religii și scopuliei.
Acunoaște creatorul prin adezi un acel, în echivalența de forma cu el.
Abiu, răvnezbune nimeni menuștie ce este religia,
și cânti timp acest articol, fiețescriți că ași cum ar fi mai mult articolă,
multă stratură, adică te poți răportand diverse moduri la el,
și poate că cel mai usor lucru pentru mea ar fi,
să le reflectăm că treceilalți întrebare este unde suntem noi în această poveste,
și timp noi care este sensat treceunicabale, este în timp noi,
care este sensat religie de varată în treceunicabale,
era pune aici că este sensat religieste,
de adevela creatorul prințelor create din această lume,
care este sensat aici este creatorul lăsuși,
care o forță superioare, care controlată, soată, realitatea,
simtastat, tot timpul, iar oamenii din această lumea,
o fost construit din această, iar o fost createa,
când este atingă creatorul, atingă, adezina completă cu el.
Cum nu așterea creatorul e plinat de ziună,
și echivalența de forma cu el,
dar corec problemă,
aridicată de balacul am aici,
că nu că oamenii nu știură consulat,
este întrebărba, spune din poti,
pentru că oamenii conții,
dă răcăcii, ti-ură sponsorile.
Cea asta este de ce spune el,
că ii chiar s-u părut de copil,
care de căștia,
a fost că nu ne va foarte mic, dă-năr,
și apoi nu șvei că nu acest întrebări,
de aceea spune el,
că apropie toate generație ori mătoare de pierdută,
atâi proplere mă, pe care vreas o rezolpe mai tăliu,
nimeni nu știe ce este religia,
dacă e pentru lumea asta,
lumea din toare,
și pentru cine,
înbună, înbună starea ați foiei,
înbună starea creatorul,
înbună starea creaturilor,
la dupre a fapt, tot-o adălumea știe,
răspuncul,
dar ar aici încercă că ne explice că nimeni nu știe nimeni,
și așa cum am fost în grupul focus,
aticol acest apăscrit,
acum mai mult de 8 de de ani,
și vedem că situația nu s-a înbunătătit,
orică ta încercată disemină,
în toată lumea,
că tău majoritatea oamenilor
nu știu în mă care a acest întrebări.
Ești cultigurant,
nu știu, răspuncul,
credată de bala flamba,
nu răspuncul,
dacă mai spuf tu,
noi trebuie ta neuităm în interior,
nu că e vina cu ibas,
dar cu ibanici e vorba de populatii în general,
dar noi ne pune mai acest întrebări.
Mai sa vedem dacă avem întrebări,
despre ce anci hitting acum.
Așet extra a vretout ce anci hitimul dacă despre parta asta,
le-a dit ca să-nle le dântrebare
Sendele de întrebare, ca să potem studiaje s-articol, cel ca e cei care la utei vreemandată, sau la sau zidem mai multe ori, facem o nu-o connecțione cu balasul am.
Limbă Franciet.
Bănazi, bănazi, eu adărați profesor, în aceste parte din articol.
Ori, bărpăște despre el vorbăște despre un copil, care o îi sprezeces au trăispre de cea, și două bicei, în scriei, îi însurt se vorbim de trebusta de trăispre de cea.
Așa înseamnă că religia este un nivel de bici, mă arică darui, e pentru darui, e și înțelecționa cabale, înembărță că primim cu intențe de acest darui.
În multe mesmart din există un paragraf în care va l-am spune, într-a de vărpunetim cu mie poțivel, ca unea două leștea de 2-3 vean,
de cea sa ai belo când minte să frice a facet trei noți un subtile, și a trebuie suficient, încât să nu mai trebuie ascața dauget, nici-o învătare ulterioată tot parcurtul viețilui.
Ai ca ai mai înfins să punem o din exprivire la vârta de 3-10 ani, am audit atat de la rab în mult la vărpun, că atunci când balatul am, folosește concetul de 3-10 ani, a uzit atat de la rabă, și tenția lui este că balatul am.
Ii într-a în această questione de 3-10 ani, pentru a ne încurca din ati. Aici vorba de 3-10 ani vârta, de 3-10 ani, ci se rapportează acolo la o anumite etapă, prin care 3-10 ani omul iar balatul l-am pus, cu nata cu scop.
A fost important acest lucru pentru rava, într-a adăugat chiar un comentariu, pe machine artii, colului, și nu obisnuit pentru rava, am audit de la profesorul meu că balatul l-am apropatul.
Mi-au că balatul l-am apropatul din adint această acolo. Aici vorbim de 2-3 ani, dacă vreau să spună, prăticor ce om, chiar sunt cofil, de gențelege, tot scopul creații, întelege, întrelegie, întrelegie, întelegeel, cine, creațorul, cum e potibil acest lucru pe baza?
Căruri lucruri le-a investigat, arrevelat acest lucru simt, acest lucru. Așa, încât e să a fost lop.
Udesc este în relații cu dat aceste concepte, aici balatul l-am vime, în potriva aceste acceptărescențiale din viața noastră, care e ca un dat.
Așa, nisă dat, e arbalatul l-am spune, dar a încercat analeță, e verificat, azi, creațorul e tradevăr bun tăunul, timp ca e bun tot timpul. Asta, vesteură, alitate.
În foarte multe întrebăr pe care le deschide la acest lucru, cum face balatul l-am întot de auna, ne-am încercată în analizăm și mai ales atunci întrebălăm în noi, nu să rămânec un niște definiții primită, înmeream cofins, au fost de cât din alte locuri multumesc pentru întrebare.
Așa, cu tâu mea că trebarea este pe truci de excris acest articol, pe tâu că dată divinitate este servim, acest articol, nu a înceo…
Nu pot e fi autit de cei care nu a un trebări, este excris pentru cabalice sau pentru orice o asentrebarea.
Și o el a chăver, cât și el așa gâmbi bărnu alia băiați menu, le mii pără la suamă cu te vădzele, le tălmi deimătă.
Am disculat și noi despre asta cu trebălăm începutorilor, avansatilor, publicului general, publiculaniilor, cominose 30, 9 acum.
Nu-mi capem delă că atunci cât de acris bălatul am articolă, le acris pentru publicul general, vedem și după limbaj, nu e desă termen cabalice de acestei, pe care se invedi, să se i-cunoaște cât.
Pentru că vedea emenea că nu atgresc nici pentru studenti, le abușa să se saptă studenti și nu e niciun fel de cuzenul de alea este regulat, e le predate 50% este el profetorul nostru în acult care abac neapoveti cum studiau.
Deci cur că s-a dretat publicului general,
facă dir la vremurile noată, nu știm,
dar putem prețupune ca făcută,
o vedem că și astă oamenii nu șpun acest întrebări.
Deci cur că s-a dretat,
dăm primor în nou, nici-a dretată,
noi pune mai acest întrebăra.
Articolul este foarte profun.
Iel scriia iice
despre întrebări fundamentale.
Noi pede o parte vedem că
că reatorul…
Ia asta o hât terminat ca balești, balești balești la încăle,
bun și face bine, te bine l-aptolut,
bine l-aptolut, d-am.
Să de altă parte,
il pune, hai să ne uităm la realitatea,
din jurulul că fătădă,
dacă ea și vădăm că
copor putinți rilă noastră nu este și așa.
Și atunci acesta dissonanță,
această că o tradicție
există în fiecare dintre noi.
Și a gătat că noi studiăm de multe ani de zile,
dacă tot o partea îl dim, că trebuie să neunim,
creatorul e bun,
mei distânime din a fără de el pedea altă parte,
înțelegea modată ce vin o lovitură
și vine,
știm-un desontem.
Asta este când avem un mediu bun
care ne frișină în cu alte cuinte
cațiunea nu e simplă de la oaf.
De sigur că se adretăază publicului la arpe de o parte,
dar pedea altă parte fiecare dintre noi
care studiăm de zej,
dar fute în găsiaici lucruri
pentru munca interna africă.
Și, în mostriu legendii,
în majoritatea religiilor,
există noțiunea de
questiones about your brain,
or don't question your brain.
Nu, bun întrebăr de este creatorul
o despre sublimitată,
lui gidarea,
lui conducerea,
lui schemași,
juritatea din ternem,
câte mă acest,
mă acest estificat.
Aici este unei,
să mergem cu credinte o arbo,
care îi difedem să adintre,
atasă credinte o arbo
și credin să apeste rațione,
atunci când ne referim la cabală.
O merea chăvăr și le-ană
bără vădătot,
o numele chălea mine
dățură acazot
o dățură aceea,
o dătăgăm le-așor.
Măsoritatea religiilor
din să spunestă,
crez într-o mă oată,
o altul duhosă,
pui dice,
trebări,
care de viață
de la ce tăspunea color
în cabală există,
credin să apeste rațione,
care diferentă adintre aceste
două formă de credință.
Mi-a el nu știu
câte multa-i putut
greu,
ultă arbicole
o ziitul de la balatul,
am bărazi să vădă că
să estilului în tot a un apun în trebării
și în tot a un a…
studiață în chirii,
cadică din experiența,
lui și om studiații,
voarecomancii voță,
cercetă ați.
Pervenul credință
preștept
pe ștept de credință o arbă,
care înțelecționea
cabalei,
te-a numește credință
subrațione,
de ceva o fost
din contra,
trebuie să dezvoltere ațione
și cu câtea e mai multă
cu noște reșiră ațione,
merge de a supraiei
ați inverță în alte metode,
mă acolo
așa cum ați puștul,
pucutăți foloseși
mai puțin propria
taratione,
te-a mai usor să crezi,
te-a mai usor să
cinchidă ocai,
așa ca ești,
nu te-a mai trebuită
să dezvoltere aționea,
trebuită în vechi,
ne-a trebuită te-a în trebării,
trebuită în trebuie să
dă căuți rătupuri
și contradițile,
nu vor început apun la sușitul
correcării,
dar scențeamă
să mă îști peste reșiră aționea.
Toci înțelești
tu un rețion a tăa
în egoul tău,
trebuie să renunz la
aceste lucruri
să te ribic,
dacă tu prăcestor lucruri
de a lovii avasez,
in case contrar în podau
mai să rămâi
vată letale de primire.
Vată goiți
in potibil să
jotărați că că
creatorul e bine l-aptolut,
acest lucruri o poate fii de terminat
doar învatele pe care le contrui noi
pe țerațiune
sau va să le dăruire
pe țereceția noastră,
primirea noastră.
Vreau fătau gopropoție
înțeleșune,
acabale,
raciune,
este un mizloc
pentru a te ridicat de atupra raciunei.
Nu încercăm să
acoperim
să nu m-unindică să apunem,
sau facem să dit fară
prătii descoperim
superința
încrinacea reare
existent,
andoelilerațiune
și peste
aceste lucruri
construim
măsura de credinte,
măsura măresie
creatorului care
ne permite
să mergem
tăserațiune.
Nu este
va ce putem face
cu porțele noastre
și putem face
doar în preună
cu prietenii
din grupul de zece
cu prijinul
lor,
și de atremena mici
atunci
să putem să facem
cu proprile noastre
puteerit.
Și ceea
mărătorul de raciul
tăne de acestei
poteuite,
potei complicat
pe calea
noastră pată de
o
afirbație crede,
pe duca 6 puniei
ii sui todau
n-am aduca
minte
ce
cest punerabă.
Pună cineva crede
și oastră face
nu,
balați la mendeamă
tănalizăm,
tănul negrijoram,
tănul cu popneacest
întrebă artificiale
să vedem,
dacă într-a devat
timp,
nu cred că ați creat
asta,
pentru cuvaști
o cine.
Deci,
urca păcu publica
acesta,
le-aisticit
voile avem aici
în arhieba
le-a publicat,
și-a avut
sălăteam public guitar
gritul.
Nu știu că era mai i粪t
au altice vibrice
în area diferentes,
îieza crezut
niciodateaриan
ci-n binealbit,
în publicul ei
infрост
doacă n-aiamenit
繼續
tras Lyce achet de
acespщitul
de relevante,
pentru ca ala a f mungkin
de aceea șθε
pigment.
o răcă atunci dacă nu mai îi mă-i mă-i.
Ainea chul o s-o mii?
Sa-au de?
Să mătei și așa.
Rumei m-a când așa 60 eva.
Să mii m-a acost așa eșa.
Dacă așați următrii pădăvațile
ii dar e giteva găsil.
Vă prost n-ași o trilidiem.
Când a-t-a vzăpăvidie,
a băle s-a stavit mădrița.
Ii căbăriște-mi vreau
este despre elidie.
Mai n-ai intenteleții, ne-au dat poron.
Dei n-ai atingerea lor.
Cum să aderiorat lumea în dorinadea primi
având văderea aceste lucru
și cum a pute în coreca.
Dar când se le corecnii,
sau dat o dată poron
și cum să aderiorat lumea
prin dorinadea primi.
Nu prești cum se le gunea de alta.
E adevărat că,
o dată și la fel și ați pe vremul și la fel și ați.
Oamenii au unde plinit poron
și vintor.
Mai vorbim despre un strat intern
care o indefi dește poron
și ca înseamnă că ne punem intente
a peste dorintă a noastră de a primiși
să trăturecper
de care au de a face cu judaizb
o respectarea acestor poron
și se chământ raditi
pe citun trebuie de ce nu trebuie în trebarea.
Poate să repreție în trebarea
din nou legătura
adintre poron și dorința de a primi.
Moivă proștul,
că,
să vreemeniem,
e-ta vseo,
uslăvzlania,
păluțați,
vregligiu,
că pise bali s-ul am.
Moivă proștul,
dumei televâi,
știu,
o n-azăd ne-ai baruchim
de parcursul
din polui totul
să adăteriorată
religie cu un ebal astul la amsimă.
Căredeți, că m-un ca primetod
a noastră din ne-ai baruch
vom putea corecta
ca vim,
v-a înămștădlim
să zei,
de-am.
De-am.
Părăm și încercăm,
știu,
pubă alasurăm
la totul să fie corei
d-arăidătate în trebarea
pe care o pună ești bala trullam,
este de dragul cu este această religie cu
pentru creator,
sau pentru fi intele create
și nu capem de ele
că dorința de a primi crește,
așa încât
e au luat acesta
dobândire,
timjere,
divină,
și au încercat să folosea
ca dacă cum să folosim
fortă superiori în beneficioul nostru,
sau inventat,
lumea următoare,
dacă pachat,
așa,
aici o sa-i lumea viitoare
de leptune,
cabale,
străupusul,
trei invenlumea noastră
trebuie să revelăm lumea următoare,
știa.
Vom reușin
i-i încercăm,
dar dacă bala sulla mascrisa,
așa,
o imbe cu balcutev
o cătivuranta,
și noi știm,
când au zind de la profesorul nostru
că dacă un cabalist
creie,
creie pușitim,
pludegeaba,
este cicur că la un anumit moment
dat,
va aduce benetici creaturiilor.
Iar noi știm că
scopul creat este ca
a tinge,
correcarea,
când te v-a întâmplat,
depinde de noi,
asta creie el,
este calatore,
calatoperintei,
si aici o mă avansam
o constie,
sau pe calatoperintei.
Deci,
nu a făcut calatoperintei,
mă o zidă,
de jar că pentru
calatoperintei,
doar centrul anetretit,
mă cea pe calatorei.
Acum a făcut calatoperintei,
nu a făcut calatoperintei,
a făcut calatoperintei,
de jar,
n-o stiu pe calatoperintei,
pe calatoperintei,
ma starchitul inii.
Nu a făcut calatoperintei,
mă o zidă,
iar ei am luatzi în asa și
este ca mes However,
ma se calatoperintei,
o făcut calatoperintei,
în secaint,
si la punctul neapropastiu,
sunt inserțasde.
Iar am una de pe care
n-ar făcut calatoperintei,
o făcut calatoperintei,
cu e bine, pentru nu-i vedem opoștul.
De ce nu poate să fie și pentru noi cum e pentru ce e la alt,
pentru că e le doar în linia din dreapta.
Dizmă că ar nu poți pune că linia din dreapta,
că nu e să dreapta, fără, în gata.
Așa este el, este într-un modă care pentru el totul e bine,
e la această eludie,
pentru că sunt lucruri care de obicei nu sunt înțelecenea cabale,
este religia, este diferențat dintre religie și în selecționea cabale.
De aceea religia, atracere, toți oamenii.
Pentru că în general,
e așa cobiți crisis de obiun pentru mastelepobulare,
în e că e la ajuta pe oamdea de toate probleme,
și chideochi ca un copil mic și gata, nu mai vezi din mic.
Că și că n-ar gări și o problemă.
Asta imunca noastră mic și imen cat nu.
Când nu vream să vede mic,
ador să ne ferim de probleme,
ai prea mult pentru mine, ai dificil,
asta nu stiu capabil să fac, în a momente mare.
Vreau să fiu mic.
Adă-tea tot.
Pentru că acela care crește în selecționea și crește problemele.
Problemele, n-am.
De lucruri care te contrazic, și sunt lucruri care trebuie deți chiste,
cateți echilibrate și corectate,
e la fărul multe mic și orăază, trei este că în lumea asta.
Un puțin, am ceva puțin acolo și fichitficie.
Asta este de pat, bine conocuta și cea mai vrec e metodă.
Nu-i am ajumți de jala o care,
in care în aptura nu mai permite să tăm tubatele lucruri și ne introduce,
pentru tadiile finalele desvolta rinofre,
in care trebuie tot depine munidea alzi,
toate n-ați unil elumin,
noi tot conecati unul cualtul
și la trebuie să...
Lua modecizie, să facem un calcul, pe tot pământul.
Da, vedem că fiecare dintre noi,
să scundă o partana religioasa,
care vreau să ai băgrit și adoriești,
pe problemele lui, mult în mită profesorului,
n-o într-o balaculam,
r-abbash putem într-a de bărte,
într-o într-o un proces adân de analită,
avem multe planorii,
m-e ce l-am scuse fata de cei care n-au gătută până,
atât dintre epsor,
am plănu-i și alte ateliere,
n-am gătată timp,
dar puteți face atat timpul zi de încercața analizat,
dar că creatorul e bine la solut pe de parte
și pe de alta parte,
vreunii mândoie-l.
Că tovă-muclat,
a n-au gătat nișlach,
t-așa e la aazor.
Oda ată pe zi, pe minut,
piesel bire la solut o timpul,
dar se mână atribite întrebări,
puteți folosi aștă că însepară de ateliere
pe parcocțulților,
aștă zuminiică,
opt-marte,
întreșate și zumătate și zumătate și zumătate,
adonare mondială de prieteni în arbut.
Mea la mergha ca fizii
vel țeteref,
la mifgașa chășov,
m-a încmoto,
ca ea în dăvarna a leotermisim.
Să ridicăm peste distanța le fizici în bucurie,
vreunii pămarți o blinde
că bucuria unității din deprieten.
Nu m-am luat az de la morn,
instrumentos de rcliadur.
Mi-nachcaf ca şrcemeidă
ne asa acest rilorța.
Mi-mi tule netina,
mi-am set de căvanna,
nișma şrcemeid,
ki-n-o dă vii,
mi-mi tule alef,
eti singh,
es-oan.
Nu m-am luat acest rilorța
la morn,
nișma şrcemeid,
mi-am luat acest rilorța.
Nu m-am luat acest rilorța,
nișma şrcemeid,
mi-am luat acest rilorța.
Sine, asa,
Ia m-a văzut cu oameni, oameni cu oameni
Sine,
Ia m-a văzut cu oameni
Sine,
Le s-a ce zimnot,
Iar voi se urle betă tăi se urle
Trebuie să mergem de se sunăi

Kabbalah: Daily Lessons | mp4 #kab_ron

Kabbalah: Daily Lessons | mp4 #kab_ron

Kabbalah: Daily Lessons | mp4 #kab_ron